Toate cele 137 de cuvinte duhovniceşti, de dimensiuni şi extensiuni diferite, s-au născut în linişte a chiliei Părintelui Arsenie de la stăreţia veche a sfintei mănăstiri de la Sâmbăta de Sus cu vedere spre munţii Făgăraşului şi în taina chiliei Părintelui Arsenie de la sfânta mănăstire Prislop,cu deschidere înspre dealurile Prislopului şi au fost scrise „cu timp şi iară timp "(II Timote i 4,2 ) între 25 noiembrie 1946 şi 27 martie 1950,în duhul comentariilor patristice:al sfântului Ioan Gurădeaur la Evanghelia de la Matei, al sfântului Ambrozie al Mediolanului la Evanghelia de la Luca şi al sfântului Chirii al Alexandriei la Evanghelia de la Ioan.

Volumul-manuscris al Părintelui Arsenie cu conţinut exclusiv evanghelic, izvorăşte din îndemnul şi cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „Cercetaţi Scripturile, şi socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică.Şi acelea sunt care mărturisesc despre Mine " (Ioan 5,39)

Despre valoarea teologică,bogăţia duhovnicească, precizi a şi concizia specifică gândirii, vorbirii şi scrisului Părintelui Arsenie şi despre importanţa omiletică şi catehetică a acestor „CUVINTE  Vii", cuvinte cu putere multă, care ne luminează şi ne limpezesc „cărările cele de demult" (Ieremia 6,16) ale sfinţilor Părinţi, pentru Biserica Ortodoxă Română, nici nu mai este nevoie să vorbim şi să insistăm.

Şi prin aceste cuvinte duhovniceşti,ca şi prin alte manuscrise, desene şi schiţe păstrate cu sfinţenie şi cu evlavie la Aşezământul Monahal de la Sinaia până la vremea rânduită pentru fiecare,Părintele Arsenie este „străjerul sfânt " (Daniel 4,13 şi 23 ed. brit.) al Bisericii şi al neamului nostru,într-o vreme şi într-o lume în care parcă „timpurile şi-au ieşit din matcă " (Shakespeare).Izvorâte din Cuvântul lui Dumnezeu şi din Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos, rostite şi scrise în cel mai curat duh filocalic, ortodox şi patristic, după predania Bisericii, cele 137 de cuvinte duhovniceşti ale Părintelui nostru Arsenie, purtătoare de ...fulgere , glasuri şi tunete " ale harului Duhului Sfânt(cf. Apocalipsă4.5) asemănătoare într-un fel şi cu „Cuvintele ascetice " ale sfântului Isaac Sirul şi cu Catehezele sfântului Teodor Studitul şi cu cele ale sfântului Simeon Noul Teolog,sunt „ca o răcoare de adiere şi de rouă " pentru sufletul şi viaţa noastră duhovnicească, prin care îngerul Domnului ce s-a pogorât din cer în mijlocul cuptorului celui de foc al Babilonului şi „a stins văpaia " celor 49 de coţi ai vâlvătăii cuptorului(Cântarea celor trei tineri 1,23-26).

Având ca filon de aur învăţătura creştină despre „înnoirea vieţii " (Romani 6,9) prin „înnoire a minţii " (Romani 12,2), aceste cuvinte duhovniceşti ne împărtăşesc şi ne fac să simţim „răbdarea şi mângâierea care vin din Scripturi"(Romani 15,4). „Cum este crinul între spini... "(Cântarea Cântărilor 2,2) - prin puritate, frumuseţe, sfinţenie, iubire, lumină şi bunămireasmă - aşa s-ar putea intitula o carte-testament cu mărturii despre personalitatea, teologia şi viaţa Părintelui Arsenie . „Şi pe când Petru încă vorbea aceste cuvinte, Duhul Sfânt s-a pogorât peste toţi cei ce ascultau Cuvântul " (Faptele Apostolilor 10,44).Veşnică recunoştinţă autorului.Prea Cuviosul Părintele nostru Arsenie Boca, binemeritată răsplătire ostenitorilor şi binecuvântare cititorilor.